14/06/2026
Pai se putea sa treaca saptamana fara să pună Gabi ceva aici?..evident ca nu🌺
A fost o săptămână plina ochi, ca pe vremurile bune, cu oale pline si farfurii aburinde...ceea ce nu întrevede viitorul apropiat din foarte multe considerente.
Probabil asa trebuie sa fie și "nebuloasa" este ce sa facă zuza cu pagina asta, nu de alta dar parcă e păcat sa ne pierdem în griul vieții iar dacă nu mai avem meniul zilei și ciorbe de pozat, ce sa punem aici❓️
...o sa schimbam logo și descriere, Zuze se simte, asta e clar, imediat ce identificăm ce vrem a face aici, pana una alta poate ne ajutați voi cu sugestii.
Jobul nou permite vizite in destule bucătării si locatii care mai de care, descoperim oameni si locuri asa cm a fost și săptămâna asta, o săptămână plina cm ziceam cu extrem de mulți kilometri la propriu și la figurat, pe drumurile patriei si prin cotloanele inimii și vaile mintii, de am facut șanțuri:), atâția kilometri au fost.
D**a castele și turnuri, d**a cruci și după lumina, important în toată goana asta sa nu te pierzi pe tine, în definitiv e singurul lucru care contează, nu de alta dar pe tine trebuie sa te privesti în ochi tot restul vieții.
A ieșit și textul ăsta, care-l pune Gabi aici, pozele sunt de prin calatoria săptămânii acestea, șanțurile mintii sunt intime însă.
Scrie zuza așa:
Te iubesc nu e ce spui. E ce faci.
Trăim într-o lume în care cuvintele circulă ușor. „Te iubesc”, „îmi pasă”, „sunt aici pentru tine” pot fi rostite în câteva secunde. Dar adevărul este că iubirea se vede mai ales în ceea ce faci atunci când nu te vede nimeni.
Te iubesc înseamnă grijă, prezență, răbdare și respect. Înseamnă să fii acolo și în zilele bune, dar mai ales în cele grele. Înseamnă ca faptele tale să nu contrazică vorbele tale.
Pentru că vorbele aruncate la furie lasă urme. Uneori spunem „a fost doar nervi”, dar sufletul nu are buton de ștergere. O rană făcută cu un cuvânt greu se poate vindeca, însă rareori dispare complet.
De aceea, înainte să vorbim, poate ar fi bine să ne întrebăm: ceea ce spun construiește sau dărâmă?
Respectul de sine nu este egoism. Este locul din care înveți să spui „da” fără vinovăție și „nu” fără teamă. Este momentul în care încetezi să te micșorezi pentru a încăpea în așteptările altora.
Iar când viața devine zgomotoasă, caută-ți biserica interioară. Nu neapărat o clădire, ci acel loc din tine unde există liniște, adevăr și credința că meriți iubire, respect și pace.
La final, oamenii nu își vor aminti toate cuvintele pe care le-ai spus. Își vor aminti cm i-ai făcut să se simtă.
Iubirea nu este un substantiv. Este un verb. Se vede în fiecare zi. În ceea ce faci, nu doar în ceea ce spui. ❤️
Va pup și va mulțumesc și daca aveți idei și sugestii despre ce sa fie pagina asta, ascult cu interes.